Site in constructie.
Sonet III - Mihai Eminescu
Cand insusi glasul gandurilor tace,
Ma-ngana cantul unei dulci evlavii -
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea noptii bland insenina-vei
Cu ochii mari si purtatori de pace?
Rasai din umbra vremilor incoace,
Ca sa te vad venind - ca-n vis, asa vii!

Cobori incet... aproape, mai aproape,
Te pleaca iar zambind peste-a mea fata,
A ta iubire c-un suspin arat-o,

Cu geana ta m-atinge pe pleoape,
Sa simt fiorii strangerii in brate -
Pe veci pierduto, vecinic adorato!


164
Poate te intereseaza si:
Singuratate
de Mihai Eminescu
150
Amurg
de George Bacovia
106
Fetica
de Tudor Arghezi
149
Orbite
de Ion Barbu
153
Contrast
de George Bacovia
124
ON: 34