Site in constructie.
Pe langa plopii fara sot... - Mihai Eminescu
Pe langa plopii fara sot
Adesea am trecut;
Ma cunosteau vecinii toti -
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tau ce stralucea
Privii atat de des;
O lume toata-ntelegea -
Tu nu m-ai inteles.

De cate ori am asteptat
O soapta de raspuns!
O zi din viata sa-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;

O ora sa fi fost amici,
Sa ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O ora, si sa mor.

Dandu-mi din ochiul tau senin
O raza dinadins,
In calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;

Ai fi trait in veci de veci
Si randuri de vieti,
Cu ale tale brate reci
Inmarmureai maret,

Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zane ce strabat
Din timpurile vechi.

Caci te iubeam cu ochi pagani
Si plini de suferinti,
Ce mi-i lasara din batrani
Parintii din parinti.

Azi nici macar imi pare rau
Ca trec cu mult mai rar,
Ca cu tristete capul tau
Se-ntoarce in zadar,

Caci azi le semeni tuturor
La umblet si la port,
Si te privesc nepasator
C-un rece ochi de mort.

Tu trebuia sa te cuprinzi
De acel farmec sfant
Si noaptea candela s-aprinzi
Iubirii pe pamant.

1883, 28 August / 9 Septembrie

156
Poate te intereseaza si:
Cand insusi glasul
de Mihai Eminescu
91
Venere si Madona
de Mihai Eminescu
171
Prohodul razboinicului
de Mateiu Ion Caragiale
114
Trei fete
de Lucian Blaga
161
Octombrie
de George Toparceanu
98
ON: 23